Țările de Jos (în neerlandeză Koninkrijk der Nederlanden și în neerlandeză Nederland; pronunție neerlandeză: audio), informal Olanda, este o țară situată în Europa de Vest cu teritorii în Caraibe. Este cea mai mare dintre cele patru țări constituente ale Regatului Țărilor de Jos. În Europa, Țările de Jos sunt formate din douăsprezece provincii, care se învecinează cu Germania la est, Belgia la sud și Marea Nordului la nord-vest, având granițe maritime în Marea Nordului cu acele țări și cu Regatul Unit. În Caraibe, este formată din trei comune speciale: insulele Bonaire, Sint Eustatius și Saba. Limba oficială a țării este neerlandeza, frizona occidentală⁠(d) fiind limbă oficială secundară în provincia Friesland, iar engleza și papiamento fiind limbi oficiale secundare în Țările de Jos Caraibiene. Saxona de jos neerlandeză⁠(d) și limburgheza sunt limbi regionale recunoscute (vorbite în est și, respectiv, sud-est), în timp ce limbajul olandez al semnelor⁠(d), Sinte Romani⁠(d) și idișul sunt limbi neteritoriale recunoscute.

Cele mai mari patru orașe din Țările de Jos sunt Amsterdam, Rotterdam, Haga și Utrecht. Amsterdam este cel mai populat oraș și capitala⁠(d) nominală a țării, timp ce la Haga se află sediul Stărilor Generale⁠(d), al Cabinetului⁠(d) și al Curții Supreme⁠(d). Portul Rotterdam este cel mai aglomerat port maritim din Europa. Aeroportul Amsterdam Schiphol este cel mai aglomerat aeroport din Țările de Jos și al treilea cel mai aglomerat din Europa. Țara este membră fondatoare a Uniunii Europene, a zonei euro, a G10⁠(d), NATO, OCDE și OMC, precum și o parte a spațiului Schengen și a Uniunii trilaterale Benelux. Ea găzduiește mai multe organizații interguvernamentale și tribunale internaționale⁠(d), multe dintre acestea fiind centrate în Haga, care este, prin urmare, numită „capitala legală a lumii”.Denumirea de Țările de Jos face referire la altitudinea sa joasă și relieful plat, doar aproximativ 50% din teritoriul său depășind 1 m deasupra nivelului mării și aproape 26% fiind sub nivelul mării. Majoritatea zonelor de sub nivelul mării, cunoscute sub numele de poldere, sunt rezultatul proiectului de desecare început în secolul al XIV-lea⁠(d). În mod colocvial sau informal, Țările de Jos sunt denumite ocazional Pars pro toto⁠(d) Holland („Olanda”). În perioada republicană, care a început în 1588, Țările de Jos au intrat într-o eră unică de măreție politică, economică și culturală, înscriindu-se printre cele mai puternice și influente țări din Europa și din lume; această perioadă este cunoscută sub numele de Epoca de Aur Neerlandeză. În acest timp, companiile sale comerciale, Compania Olandeză a Indiilor de Est și Compania Olandeză a Indiilor de Vest, au înființat colonii și puncte comerciale în întreaga lume.Cu o populație de 17,5 milioane de oameni, toți trăind pe o suprafață totală de aproximativ 41.800 km² — din care suprafata uscatului este de 33.500 km² — Țările de Jos sunt a 16-a cea mai dens populată țară din lume și a doua cea mai dens populată țară din Uniunea Europeană, cu o densitate de 523 loc/km². Cu toate acestea, este al doilea exportator mondial de produse alimentare și agricole după valoare, datorită solului fertil⁠(d), climei blânde, agriculturii intensive și inventivității⁠(d).Țările de Jos sunt o monarhie constituțională parlamentară cu o structură unitară din 1848. Țara are o tradiție de pilarizare⁠(d) și un istoric îndelungat de toleranță socială, a legalizat avortul, prostituția⁠(d) și eutanasia umană⁠(d), împreună cu menținerea unei politici liberale în materie de droguri. Țările de Jos au abolit pedeapsa cu moartea⁠(d) în dreptul civil în 1870, deși nu a fost complet eliminată până când a fost aprobată o nouă constituție în 1983. Țările de Jos au permis femeilor să voteze⁠(d) din 1919, înainte de a deveni prima țară din lume care a legalizat căsătoria între persoane de același sex în 2001. Economia sa avansată de piață mixtă a avut al unsprezecelea cel mai mare venit pe cap de locuitor⁠(d) la nivel global. Țările de Jos se clasează printre primele în lume după indicii internaționali ai libertății presei, libertății economice, dezvoltării umane și calității vieții⁠(d), precum și la fericire. În 2020, s-a clasat pe locul opt în indicele de dezvoltare umană și, în 2021, pe locul cinci în Indicele Mondial al Fericirii⁠(d). Mai putin